marți, 14 iunie 2011

Jackson.



Cand am plecat din tara, ma gandeam sa fac din blog un fel de jurnal de calatorie, cu posturi de la fiecare escala, de dupa fiecare zi de munca sau dupa fiecare peripetie. Dupa ce am ajuns aici, mi-am dat seama ca acest lucru nu se poate. Impactul cu orasul a fost destul de puternic, calatoria de la aeroportul local la hotel fiind una destul de emo, imprejurimile speriind godacii, facandu-I sa creada ca au ajuns intr-o pustietate. Insa odata intrati in oras si odata patrunsi pe strazile jacksoniene, si plimbandu-se pee le, ei au vazut ca nu e chiar asa rau si taramurile wyomingiane par mai prietenoase… si pline de godaci , porcani si porcane veritabile.

Sa va spun ceva si despre oras… Un fel de Busteni romanesc, plin de hoteluri, moteluri si turisti godaci care lasa resturi de godaceala in camera, dandu-le astfel treaba a doua zi godacului mexican si marocan. Mai toate cladirile si casele sunt de lemn, chiar si supermarketurile si barurile s-au incadrat in tematica orasului. Muntii din jur, unii chiar cu zapada pe ei, desi fac un peisaj frumos, ii cam sperie pe godaci, si ii trezeste la realitate, in special pe godacul marocan care este foarte tentat sa se imbrace in pantaloni scurti, insa nu vrea sa ii inghete kfc-urile. Bastinasii spun insa ca in iulie si august vremea se va incalzi , iar godacii isi vor putea etala burta in liniste, momentan ea fiind ascunsa de hanorace sau de genti. Daca fast-foodurile, barurile , locurile de godaceala si frigiderele si dozatoarele cu cola sunt la tot pasul, mare le-a fost mirarea godacilor cand au vazut ca jacksonul are si cateva terenuri de sport , de basket , tenis sau fotbal. Ba chiar, au aflat ca in oras se desfasoara adevarate campionate de fotbal, un fel de cupa Jacskono-Bahlui,, dar 11vs11, la care godacii nu au acces si nu pot fi legitimati deoarece sezonul este in desfarsurare. Godacii au urmarit chiar ieri o partida in acest campionat, un classic derby intre mexicanii milanezi si americanii juventini, vazand chiar unele executii ale godacilor mexicani care amineau de godachicharito. Langa terenurile de fotbal, pasc niste vaci godace, care dau lapte pentru americanii porcani, si care mai arunca o privire si la meciuri sau se baga in cadru cand godacii isi fac poze.




Primul job al godacilor este foarte lejer. Camerele sunt destul de curate, doar din cand in cand se cunoaste ca au mai fost godaci porcani care au lasat MIZERIE ( imi era dor de cuvantul asta), insa godacii se misca bine, ba chiar in timp ce fac curat, dau drumul la tv si se uita, asculta country, sau se arunca ca porcanii in paturile moi. De asemenea, nu lipsesc parazitarile zilnice de cafea si ciocolata de la receptia hotelului, cand receptionera nu e atenta, sau scurta parazitare de net, cand godacii au mai dat un semn scurt celor de acasa.



Locul in care locuiesc godacii este unul foarte bun. Doar traverseaza strada si ajung la munca. Locuiesc undeva la demisol, iar scarile care duc spre locul unde stau, amintesc de o pivnita din filmele horror, cu godaci taiati cu drujba ,insa nu e chiar asa. Odata intrati in casa lor primitoare, lucrurile se schimba. Un living incapator cu cateva canapele si un tv pe care godacii urmaresc stirile locale si reclamele idioate americane, dar si meciurile de baseball la care godacii casca ochii dar nu pricep nimic. Langa living, este prezenta bucataria godaceasca, in care godacul marocan in special, face sandwichurile godacesti , Azi a fost inaugurata si prima omleta godaceasca, cu sos salsa parazitat de la godacul filipinez , care daca ne prinde ca il parazitam, il trimite pe conationalul Pacqiao sa ne bata. Tot aici, godacii erau sa dea foc la casa. Incercand sa foloseasca cuptorul, a iesit un ditamai fumul, care a pornit senzorii de incendiu , acestia incepand sa faca un zgomot infernal si sa tziuie foarte tare, toti vecinii trezindu-se.
Daca tot am ajuns la vecini, sa zicem ca aici sunt 3 camere. Intr-una stau porcanii Mexican si Marocan, care dorm intr-un pat etajat care aminteste de Palatul mult iubit c13, godacii facandu-si chiar un minibar in camera.



Intr-o alta camera locuieste un filipinez cu o grecoaica, acestia deocamdata nereusind sa ne trezeasca cu galagia din momentele in care fac bum bum, dar filipinezul pare om, nu animal… desi arata ca un animal. Cealalta camera, este problema godacilor . Un fel de camera 33, de deasupra camerei 7, doar ca nu bat in teava, dar sunt cam idioti, cel putin unul din ei. Ca sa explic mai bine, si sa descriu o persoana cu care seamana, ii sugerez godacului tzepos sa si-l imagineze pe fostul sau godac coleg Marin , sa inmuleasca cu 1000 idiotenia lui, si face cat idiotul asta, care mai e si patzan. Daca tot am ajuns aici, la capitolul etnic : )), sa prezint situatia etniilor in acest orasel, dupa cum ne-a invatat mizeria de alinutza.. :|



(in continuare nu am folosit formatul dorit de mizerie ) )
Am exagerat, dar mexicanii sunt peste tot. La munca, pe strada, in supermarketuri, la fotbal,peste tot. Unii sunt antipatici, unii prietenosi. In special femeile de la munca, Maria si Angelina ( din pacate nu Jolie :( ). Mare le-a fost mirarea godacilor, cand au vazut si abundenta de patzani de aici. Majoritatea fiind ramasi aici din verile trecute. Si de ei dai peste tot, in special in superketuri sau benzinarii, la case de multe ori ne mai trebuind sa vorbesti in engleza . Cat despre americanii de aici, imi mentin parerea pe care o aveam si inainte sa ajung aici. 90% sunt retarzi iar aproape toti sunt godaci. Si godaci e putin spus. Sunt porcani.
Nici de prietenul nostru, cap de porc n-am scapat, acesta emigrand si transformandu-se in Cap de Cerb.


Seara mai facem cate o plimbare, insa in loc de minunata terasa Prima cu excelenta servire, ne oprim pe o banca si cascam gura dupa godacii locali si dupa politistele care par bagaboante. Diseara se pare ca godacii vor merge la Hangover2, profitand de faptul ca maine au zi libera si nu muncesc.
Sunt multe de spus, nu am reusit sa incadrez intr-un post tot ce este aici, ne este greu cu netul, parazitam cate 2-3 minute pe zi de la servici, pe asta l-am scris acasa in word… dar speram cat de curand sa ne luam un wireless si sa comunicam cu ceilalati godaci din turma.




Cat despre mine, godacul Mexican, daca vreti sa stiti ce mai fac , intre timp, mi-am gasit femeie…


… si mi-am tras si odrasla… : ))



salut puternic godacii si godacele de acasa!
***godacul Mexican***

Un comentariu:

  1. Dragii mei godaci,
    In fiecare dimineata la ora 7:30 cand ma trezesc si ma pregatesc sa plec la munca, verific blogul dar fara sa trag prea mari sperante. Nu va puteti imagina cat de fericita m-ati facut in dimineata asta cand am vazut ca este un post si chiar unul luuuuung :D L-am citit pe nerasuflate cand am ajuns la munca, l-as fi citit de acasa dar sigur intarziam.

    Mexicanule, vreau sa te felicit pentru noua ta achizitie, formati un cuplu frumos si abia astept sa dansez la nunta.. In ceea ce priveste plodul, mi se pare cam alb :))

    Mie personal imi este dor de voi, banuiesc ca si celorlalti, mai ales ca starea emo din Iasi City se accentueaza..

    Va pup si aveti grija de voi !

    RăspundețiȘtergere